Fiscalitatea în 2026: ce trebuie să știm despre microîntreprinderi, impozitul minim și noile obligații de conformare

Anul 2026 aduce schimbări importante în fiscalitatea românească, care vor fi resimțite direct de multe companii. Regimul microîntreprinderilor devine mai restrictiv, firmele mari intră sub incidența unor reguli noi de impozitare, iar obligațiile de raportare și conformare digitală se extind. Toate aceste modificări pot influența semnificativ impozitele datorate, fluxul de numerar și modul în care sunt organizate afacerile.

În cele ce urmează, voi prezenta pe scurt principalele noutăți fiscale aplicabile în 2026, cu accent pe ceea ce contează în practică pentru companii.

Microîntreprinderile: plafon mai mic și ieșire automată din regim

Plafonul de venit scade la 100.000 euro

Începând cu 1 ianuarie 2026, plafonul maxim al veniturilor pentru încadrarea în regimul de impozitare al microîntreprinderilor se reduce semnificativ, de la 250.000 euro la 100.000 euro. Această limită se verifică cumulat, pe parcursul anului fiscal.

Un aspect esențial, adesea trecut cu vederea, este că la calculul plafonului se includ și veniturile întreprinderilor legate, conform regulilor din Codul fiscal. Cu alte cuvinte, structurile de grup și participațiile comune devin decisive pentru menținerea regimului de micro.

Dacă plafonul de 100.000 euro este depășit în cursul anului, ieșirea din regimul micro este automată, iar societatea devine plătitoare de impozit pe profit începând cu trimestrul în care a avut loc depășirea. Nu există perioadă de grație și nici posibilitatea de amânare.

Alte condiții care pot scoate firma din regimul de micro

Pe lângă plafonul de venit, legislația menține sau întărește o serie de condiții cu impact major în practică:

Obligația de a avea cel puțin un salariat, cu excepții limitate;
Depunerea la timp a situațiilor financiare – nerespectarea obligației duce la pierderea regimului;
Regula asociaților cu participații de peste 25%: dacă un asociat deține astfel de participații în mai multe societăți, acesta trebuie să desemneze o singură entitate care păstrează regimul micro. În lipsa unei opțiuni exprimate la termen, autoritățile fiscale pot scoate din oficiu firmele respective din regim.

Efecte practice pentru microîntreprinderi în 2026

Trecerea la impozitul pe profit în cursul anului nu este neutră din punct de vedere financiar. Ea presupune:

un mod diferit de calcul al impozitului;
reguli distincte privind cheltuielile deductibile;
recalibrarea cash-flow-ului și, adesea, a prețurilor sau contractelor;
impact colateral asupra TVA, raportărilor și conformării fiscale.

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA): regulă nouă pentru contribuabilii mari

Cine intră sub incidența IMCA

Pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro în anul precedent, Codul fiscal introduce mecanismul de impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA).

Pe scurt, se compară:

impozitul pe profit calculat potrivit regulilor obișnuite, și
impozitul minim rezultat dintr-o formulă specială aplicată cifrei de afaceri.

Dacă impozitul pe profit este mai mic, contribuabilul va datora diferența până la nivelul IMCA.

Cotă redusă temporar în 2026

Pentru a tempera impactul inițial, legislația prevede că în anul fiscal 2026 cota utilizată în formula IMCA este de 0,5%, o reducere semnificativă față de cadrul inițial. Măsura are caracter tranzitoriu și se aplică potrivit regulilor stabilite prin OUG nr. 89/2025.

Aspecte tehnice relevante ale IMCA

IMCA se calculează cumulat de la începutul anului, cu reguli specifice pentru plăți trimestriale și pentru grupurile fiscale (unde cifra de afaceri se analizează la nivel de grup). Formula include o serie de ajustări legate de venituri, amortizări și active în curs, ceea ce face ca investițiile și structura bilanțului să aibă un rol esențial în impozitul final.

Anumite sectoare reglementate, precum energia, beneficiază de tratamente sau excepții specifice, prevăzute expres de lege.

Nivelul minim global de impozitare (Pilonul 2)

Pentru marile grupuri multinaționale, Legea nr. 431/2023 transpune în dreptul intern regulile Pilonului 2, care impun un nivel minim efectiv de impozitare de 15%. Dacă acest prag nu este atins la nivel de grup, pot apărea obligații suplimentare de tip top-up tax, inclusiv în România.

Implementarea este complexă și presupune analize detaliate de calcul și raportare, completate ulterior prin ordonanțe de clarificare.

Ce schimbări a adus 2026 în sfera digitalizării fiscale?

OUG nr. 89/2025 aduce modificări importante în zona de digitalizare fiscală:

reguli consolidate pentru RO e-Factura, inclusiv termenul de transmitere de 5 zile lucrătoare;
clarificări pentru tranzacțiile B2C unde clientul este identificat prin CNP;
etapizarea și guvernanța sistemului RO e-TVA.

Ce ar trebui să fie prioritar pentru firme în 2026

Din perspectivă practică, anul 2026 impune câteva direcții clare de acțiune:

monitorizarea atentă a veniturilor pentru microîntreprinderi;
analiza relațiilor de afiliere și a structurii de grup;
simularea impactului IMCA pentru companiile mari;
revizuirea fluxurilor de facturare și raportare digitală;
planificare fiscală realistă, adaptată noilor reguli.

În 2026, regulile fiscale devin mai stricte, iar impactul lor va fi resimțit diferit în funcție de dimensiunea și structura fiecărei companii. Microîntreprinderile trebuie să urmărească atent veniturile și condițiile de încadrare, iar firmele mari să își reevalueze calculele de impozitare și investițiile. În acest context, monitorizarea constantă și o planificare fiscală atentă devin esențiale pentru a evita costuri neprevăzute și probleme de conformare.

*Articol realizat pe baza Codului fiscal, OUG nr. 89/2025 și a legislației privind impozitarea minimă globală, precum și a analizelor de practică publicate în literatura juridică de specialitate (Juridice.ro).